среда, 25 апреля 2012 г.

tarditi de pasti


Traditii de PasteTraditii de Paste 
Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Isus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.

Incep cu saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie. In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea.

In Joia Mare , numita si Joia Patimilor, se duce la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale, deaorece se spune ca daca se inrosesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara ca sa se strice tot anul si daca se doarme in acesta zi, traditia spune ca respectivul va fi lenes tot anul.

Simbolul oualelor rosii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost batut cu pietre si care s-au transformat in oua rosii si cand Maria, mama Mantuitorului a venit  la crucea unde era rastignit acesta, cu un cos cu oua care s-au facut rosii de la sangele curs de la acesta.

In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare, fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.

  Iepurasul de Pasti este un simbol pagân, emblema a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa Înviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare în Germania, în 1590. În unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii în Joia Mare si pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Pastelui.
În traditia pagâna anglo-saxona exista o zeita pe nume Eostre, cunoscuta drept zeita primaverii. Simbolurile ei principale erau oul si iepurele. Exista o legenda potrivit careia zeita a gasit o pasare ranita în timpul iernii, iar singura solutie pentru a o salva a fost sa o transforme în iepure. Desi nu mai era pasare, iepurele putea sa faca oua.
Primavara avea loc un festival dedicat zeitei, care tinea din martie pâna la sfârsitul lui aprilie. Când crestinismul a ajuns la anglo-saxoni, multe traditii din timpul festivalului lui Eostre au fost adaptate în ceremoniile în onoarea Învierii lui Iisus, întrucât aveau loc în acelasi timp si îi încurajau pe pagâni sa se converteasca. Drept rezultat, numele Pastelui în engleza, Easter, provine de la Eostre.
Iepurasii fac parte din poveste întrucât sunt simbolul lui Eostre, dar si penrtu ca iepurii sunt puternic legati de luna în traditia pagâna. Iepurele era si un simbol al lunii, iar ciclurile lunii determina în ce zi sarbatorim Pastele în fiecare an.
În Germania, iepurasii de Paste erau albi si se credea ca daca un copil este foarte cuminte, un iepuras le va aduce un cos plin de oua colorate. Tot în Germania s-au nascut si primii iepurasi de Paste dulci, în secolul 19. Ei erau facuti din aluat de foi si zahar.
În zilele noastre, iepurasul de Paste exista cam în toata lumea, existând doar mici diferente între traditii. Exista însa câteva locuri unde iepurele este înlocuit de alte animale. În Elvetia, de exemplu, cucii aduc ouale colorate la copii, iar în anumite zone din Germania, cei mic cred în vulpita de Paste.

In acesta saptamana mare, traditia este ca toate gospodinele sa faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii.

In Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane.

In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, simbol al fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost transformata de o zeita in iepuroaica, pastrandu-si capacitatea de a depune oua si de aici, zicala ca "vine iepurasul cu oua".

Obiceiuri si traditii de Paste

Obiceiuri si traditii de Paste - afla traditiile de Paste din toate regiunile tarii. Obiceiuri de Sfintele Pasti - ciocnitul oualor rosii.
  • Ouale de PasteOuale de Paste
    Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si „miercurea Paresimilor...
  • Obiceiuri de Sfintele PastiObiceiuri de Sfintele Pasti
    Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in...
  • Paresimii, miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor PastiParesimii, miercurea de la jumatatea Postului...
    Termenul paresimi semnifica, cu sute de ani in urma, toata perioada postului Sfintelor Pasti. Cuvantul desemna cele patruzeci de zile ale postului...
  • Sarbatoarea PasteluiSarbatoarea Pastelui
    Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in...
  • Lasatul Secului de PasteLasatul Secului de Paste
    Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar, Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii...
  • Ouale de PastiOuale de Pasti
    Din martea Saptamanii Mari, dar mai ales in zilele de joi, vineri si sambata, in toate gospodariile bucovinene se vopsesc ouale rosii de Pasti...
  • Obiceiuri din Saptamana MareObiceiuri din Saptamana Mare
    In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate...
  • Obiceiuri de Florii - Sarbatoarea FloriilorObiceiuri de Florii - Sarbatoarea Floriilor
    Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta si sub denumirea de Duminica Stalparilor. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. Inainte de a...